CSM: Proiectul lui Tăriceanu privind numirile în funcții-cheie din justiție, neconstituțional

CSM a avizat negativ proiectul semnat de Tăriceanu, arătând că deși „pare în acord cu principiile democratice care fundamentează alegerile libere, este deficitară sub mai multe aspecte”.

Astfel, CSM arată că în textul inițiativei nu se arată concret care este modalitatea concretă de organizare a alegerilor pentru președintele ÎCCJ sau ce cvorum este necesar, dar și că eliminarea Consiliului din procedura de numire în funcțiile de conducere de la ÎCCJ contravine Constituției, mai precis articolului 125 (2) care prevede că „propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice”.

„Pe fondul propunerii, s-a apreciat că pentru exercitarea în condiții optime a acestor funcții de conducere este necesară verificarea unor aptitudini de conducere și organizare a activității instanței supreme, care nu pot fi surprinse în mod corespunzător în cadrul formulei propuse (alegeri, n.r.), (…) fiind posibil ca alegerea unora dintre judecători să nu aibă la bază abilitățile manageriale ale acestora”, argumentează CSM.

Consiliul nu este de acord nici cu schimbarea modului de numire a celor mai înalte funcții din Ministerul Public. „Plenul a avut în vedere, în esență, faptul că pentru independența sistemului judiciar este important ca numirea în cele mai importante funcții de conducere din ierarhia Ministerului Public, precum și revocarea din aceste funcții de conducere să se realizeze de președintele României, la propunerea CSM, într-o modalitate similară numirii în funcții de conducere la ÎCCJ, astfel încât atribuția esemțială de selectare a persoanei nominalizate să aparțină reprezentanților autorității judecătorești, nu puterii executive”, în acordul cu articolul 94 din Constituție potrivit căruia președintele României numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege.

Tăriceanu: „Am rămas cu totul și cu totul surprins”

În urma criticilor formulate de CSM, Tăriceanu s-a declarat total surprins, argumentând că magistrații vorbesc de câte ori au ocazia despre independența justiției, iar proiectul său se referă exact la promovarea acestui aspect.

„Am rămas cu totul și cu totul surprins de punctul de vedere al CSM, care, pe de o parte, vorbește ori de câte ori are ocazia – și foarte bine face – despre necesitatea independenței justiției. Propunerea mea este tocmai de a acorda o independență și mai mare numirilor de la nivelul judecătorilor și procurorilor și de a scoate aceste numiri de sub zona politică, așa încât reacția CSM chiar m-a surprins”, a afirmat miercuri Călin Popescu Tăriceanu.

Șeful Senatului a subliniat că membrii CSM vorbesc despre necesitatea independenței justiției, dar atunci când se face o propunere de a crește independența o refuză.

„Va rămâne ca acest proiect de lege să fie dezbătut în Senat și sper să reușim să facem un pas înainte – ceea ce înseamnă o reală independență a justiției”, a adăugat Tăriceanu.

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat în luna ianuarie depunerea unui proiect de lege prin care președintele României și ministrul Justiției să nu mai facă numirile-cheie din justiție, cum ar fi pentru funcțiile de președinte ÎCCJ, procuror general, procuror șef al DNA, procuror șef al DIICOT.

„Vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau președintele, ministrul Justiției, deci factori politici, să scoatem de sub incidența factorului politic complet și lăsăm CSM pentru procurori și ÎCCJ pentru judecătorii Înaltei Curți să aleagă președintele, vicepreședintele și președinții de secții”, a declarat Tăriceanu într-o conferință de presă în care și-a prezentat intențiile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

„Propunerea pe care o fac este ca aceste numiri să țină numai de ÎCCJ. Cu alte cuvine, ÎCCJ își alege din rândul ei, fără niciun fel de intervenție din afară președintele, vicepreședintele și președinții de secții, ei se aleg de către membrii Curții”, a spus președintele Senatului.

Tăriceanu a propus ca ”procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secției ai acestor parchete, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestora” să fie numiți de CSM ”dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

În prezent, art. 53, alin. 1 stipulează că președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai ÎCCJ sunt „numiți de către președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani”.

De asemenea, proiectul de lege prevede că revocarea din funcție se face de către cine face numirea pentru că „trebuie să existe o simetrie”.

„A doua propunere se referă la mecanismul revocării. Întotdeauna trebuie să existe o simetrie, cei care fac numirea, fac și revocarea. (…) Revocarea din funcție a președintelui, vicepreședintelui sau a președinților de secții ai ÎCCJ se face de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea Adunării generale pentru motivele prevăzute la art. 51 din Legea 303/2004”, a mai spus Tăriceanu.

În prezent, revocarea acestora din funcție de face de către președintele României, la propunerea CSM. În inițiativa sa legislativă, Călin Popescu Tăriceanu propune ca alin. 2 al articolului 53 să fie abrogat – „Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoștința CSM motivele refuzului”.

Adoptarea vine în contextul în care președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Livia Stanciu, își încheie cel de-al doilea mandat, ea fiind deja desemnată judecător la CCR la propunerea Administrației Prezidențiale, iar mandatul ei începând cu data de 13 iulie.

Senatul este camera decizională în cazul acestui proiect.